Wçima peymana kevn Ý nÝ
ezPeymana bi XwedĂŞ re di Peymana Kevin de tĂŞ vegotin. Ravekirina berfirehtir li jĂŞr.
XwedĂŞ mirov afirandin. Ji ber hilweĹĂŽnĂŞ, pĂŞĹĂŽ diviya bĂť ku mirov bihata efĂť kirin, da ku bi XwedĂŞ re li bihuĹtĂŞ bijĂŽ. Wan bi kirina emran baxĹandin stand. LĂŞbelĂŞ, ku ne tenĂŞ 10 emr in, lĂŞ zĂŞdeyĂŽ 300 emr in. PiĹtĂŽ mirinĂŞ hĂťn hatin ber dĂŽwana dawĂŽ Ăť biryar hat dayĂŽn ku hĂťn biçin bihuĹtĂŞ an dojehĂŞ.
â
LĂŞbelĂŞ, XwedĂŞ dizane ku di demĂŞn dawĂŽ de ne gengaz e ku meriv van hemĂŽ emran bigire. Ji ber vĂŞ yekĂŞ XwedĂŞ kurĂŞ xwe kir qurban. KurĂŞ wĂŽ Ăsa, bi mirina xwe gunehĂŞn hemĂť mirovan hilda ser xwe. Ji temenĂŞ Ăsa, bi saya Ăsa MesĂŽh bi bexĹandina xilasiyĂŞ digihĂŽje.
Ji bo XirĂŽstiyantiyĂŞ, peymana ĂsraĂŞl bi XwedĂŞ re hate pejirandin Ăť di peymana nĂť ya XwedĂŞ ya bi mirovan re bi jiyan Ăť mirina Jesussa MesĂŽh ve hate bicĂŽh kirin. Ji ber vĂŞ yekĂŞ dĂŽnĂŞ XirĂŽstiyan ĂncĂŽla CihĂťyan ("Peymana Kevin") wekĂŽ Peymana Kevin qebĂťl kir Ăť bi Peymana NĂť ("Peymana NĂť") temam kir. Peymana NĂť ji çar MizgĂŽn, KarĂŞn Ĺandiyan, Nameyan Ăť PirtĂťka Peyxama YĂťhenna pĂŞk tĂŞ. Guhertoya wĂŞ ya dawĂŽn li dora 400 PZ hate danĂŽn.
Dwek Peymana Kevin
KitĂŞba PĂŽroz a Xiristiyanan ji du beĹan pĂŞk tĂŞ. Peymana Kevin an Yekem bi piranĂŽ bi NivĂŽsarĂŞn PĂŽroz ĂŞn CihĂťtiyĂŞ re tĂŞkildar e. Li vir hĂťn ĂŞ çÎrokĂŞn naskirĂŽ yĂŞn li ser afirandina erdĂŞ, pirtĂťkĂŞn dĂŽrokĂŞ yĂŞn rastĂŽn Ăť pirtĂťkĂŞn pĂŞxemberan, lĂŞ di heman demĂŞ de nivĂŽsarĂŞn pir edebĂŽ yĂŞn wekĂŽ ZebĂťr, ĹĂŽn an StranĂŞn Stranan jĂŽ bibĂŽnin. Zehmet e ku meriv dĂŽroka van nivĂŽsan bide nasĂŽn, lĂŞ ew dikarin vegerin sedsala 7-an berĂŽ zayĂŽnĂŞ.
Dwek Peymana NĂť
Ăar mizgĂŽniyĂŞn di Peymana NĂť de bi jiyan Ăť xebata Ăsa MesĂŽh ve girĂŞdayĂŽ ne. Di heman demĂŞ de dĂŽrok Ăť berhevokek nameyĂŞn ji ĹandiyĂŞn cihĂŞreng jĂŽ hene ku derketina yekem civakĂŞn xiristiyan vedibĂŞjin. Di civĂŽnĂŞn xiristiyan de, çar mizgĂŽn - peyva MizgĂŽniyĂŞ dikare wekĂŽ "mizgĂŽniyĂŞ" were wergerandin - xwedĂŽ statĂťyek taybetĂŽ ye: di her karĂťbarĂŞ de parçeyek bijartĂŽ ji MizgĂŽniyĂŞ bi dengekĂŽ bilind tĂŞ xwendin. Peymana NĂť di navbera salĂŞn 50-ĂŽ Ăť dawiya sedsala 2-an de hatiye nivĂŽsandin.
Du beĹĂŞn ĂncĂŽlĂŞ ji hev nayĂŞn veqetandin. NivĂŽsarĂŞn orĂŽjĂŽnal bi ĂbranĂŽ, AramĂŽ yan jĂŽ YewnanĂŽ hatine nivĂŽsandin. Ăro zĂŞdetirĂŽ 700 ziman hene, ango ji sedĂŽ 80ĂŞ mirovan bi zimanĂŞ xwe yĂŞ zikmakĂŽ tĂŞ axaftin. TenĂŞ di zimanĂŞ AlmanĂŽ de, di encama ReformasyonĂŞ de çend wergerĂŞn cuda hebĂťn. LĂŞ yĂŞn ku qet nakokĂŽ hevdu nekirin divĂŞ bi lezgĂŽnĂŽ bĂŞne gotin.
â